ÎNTRÉCE,întréc, vb. III. Tranz. 1. A depăși pe cineva în mers, a lăsa în urmă. 2. A dovedi superioritate față de cineva, într-o anumită privință; a depăși. ♦ Refl. recipr. A căuta să se depășească unul pe altul. ◊ Loc. adv. Pe întrecute = căutând să se depășească unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumită limită; p. ext. a fi (sau a avea) mai mult decât trebuie, a prisosi ◊ Loc. adv. (Pop.) De întrecut = mai mult decât trebuie, de prisos. ◊ Expr. (Refl.) A se întrece cu gluma (sau cu șaga, rar, cu vorba) = a depăși limitele bunei-cuviințe; a împinge lucrurile prea departe, a exagera. – În + trece. (Sursa: DEX '98 )
ÎNTRÉCERE,întreceri, s. f. Acțiunea de a (se) întrece și rezultatul ei; concurs, competiție, emulație. ◊ (Ieșit din uz) Întrecere socialistă = mișcare cu caracter de masă specifică orânduirii socialiste. ◊ Loc. vb. A se lua la întrecere = a se întrece. ◊ Expr. (Ieșit din uz) A fi în întrecere = a fi angajat într-o întrecere socialistă. – V. întrece. (Sursa: DEX '98 )
A ÎNTRÉCE întréctranz. A lăsa în urmă; a depăși; a dovedi; a devansa. ~ la fugă. ~ în vitejie. ◊ ~ așteptările (cuiva) a se dovedi mai presus decât s-a așteptat (cineva). /în + a trece (Sursa: NODEX )
A SE ÎNTRÉCE mă întrécintranz. A lupta pentru întâietate (într-un domeniu oarecare); a concura. ◊ ~ cu gluma (sau cu șaga) a-și permite mai mult decât se cuvine. /în + a trece (Sursa: NODEX )
ÎNTRÉCERE ~if. v. A ÎNTRECE și A SE ÎNTRECE. ◊ ~ sportivă competiție sportivă. /v. a (se) întrece (Sursa: NODEX )
ÎNTRÉCE vb. 1. v. depăși. 2. a depăși, a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.)3. a covârși, a depăși. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.)4. a depăși, (fig.) a eclipsa. (Îl ~ prin inteligență.)5. v. birui. 6.(SPORT) a bate, a dispune, a învinge. (A ~ la puncte pe adversar.)7. a depăși, (pop.) a lăsa. (Și-a ~ toți partenerii.)8. a depăși. (Aceste sarcini ~ puterile lui.)9. v. lupta. 10. a se încerca, a se înfrunta, a se măsura, a se pune, (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine?)11. v. în-tâlni. (Sursa: Sinonime )
ÎNTRÉCERE s. 1. v. depășire. 2. v. meci. 3. v. con-curs. 4. v. gală. 5. v. concurență. 6. v. emulație. (Sursa: Sinonime )
întréce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întréc; conj. prez. 3 sg. și pl. întreácă; part. întrecút (Sursa: Ortografic )
întrécere s. f., g.-d. art. întrécerii; pl. întréceri (Sursa: Ortografic )