A fi (sau a ajunge) cal de poștă = a fi întrebuințat la toate; a alerga mult
Și ce vrei să faci acum? Ei și? = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în ușă...
ÎNTREBUINȚÁ,întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ◊ Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. – În + trebuința. (Sursa: DEX '98 )
ÎNTREBUINȚÁT, -Ă,întrebuințați, -te, adj. De care s-a făcut (mult) uz; care a fost folosit; uzat, purtat2. – V. întrebuința. (Sursa: DEX '98 )
A ÎNTREBUINȚÁ ~éztranz. A pune în practică; a folosi; a utiliza; a aplica. /în + trebuință (Sursa: NODEX )
ÎNTREBUINȚÁ vb. 1. v. aplica. 2. v. folosi. 3. v. circula. 4. v. uza. 5. a (se) folosi, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (~ diverse terti-puri.)6. v. practica. 7. v. consuma. 8. v. pierde. (Sursa: Sinonime )
ÎNTREBUINȚÁT adj. v. folosit. (Sursa: Sinonime )
întrebuințát, întrebuințáți, s.m. (înv.) funcționar, împiegat. (Sursa: DAR )
întrebuințá vb. (sil. -bu-in-), ind. prez. 1 sg. întrebuințéz, 3 sg. și pl. întrebuințeáză (Sursa: Ortografic )
