ÎNTREBÁRE,întrebări, s. f. Acțiunea de a (se) întreba. ◊ Semnul întrebării = semn de punctuație care se pune la sfârșitul unui enunț interogativ. ♦ Problemă, chestiune. ♦ Îndoială, incertitudine. – V. întreba. (Sursa: DEX '98 )
ÎNTREBÁRE ~ărif. 1) v.A ÎNTREBA. 2) Vorbire adresată cuiva cu scopul de a căpăta un răspuns; adresare care cere răspuns. A pune cuiva o ~. ◊ ~area n-are supărare (sau ~area vină n-are) se spune pentru a sublinia că nu este rău să întrebi dacă te îndoiești de ceva. Semnul ~ării semnul „?” care se pune la sfârșitul propozițiilor interogative. 3) rar Temă sau împrejurare care preocupă pe cineva și necesită atenție; chestiune; problemă. /v. a întreba (Sursa: NODEX )
ÎNTREBÁRE s. 1. (rar) interogație, (înv.) întrebă-ciune. (Semn de ~.)2. chestiune. (A răspuns bine la prima ~.) (Sursa: Sinonime )
PUNCT DE ÎNTREBÁRE s. v. semnul întrebării. (Sursa: Sinonime )
Întrebare ≠ răspuns (Sursa: Antonime )
întrebáre s. f., g.-d. art. întrebării; pl. întrebări (Sursa: Ortografic )