Dex.Ro Mobile
INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, adj. Care nu e tolerant; neîngăduitor, netolerant. – Din fr. intolérant. (Sursa: DEX '98 )

INTOLERÁNT, -Ă adj. Neîngăduitor. [Cf. fr. intolérant]. (Sursa: DN )

INTOLERÁNT, -Ă adj. 1. care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie decât a sa; fanatic. 2. (despre organism) care nu suportă (un medicament). (< fr. intolérant) (Sursa: MDN )

INTOLERÁNT adj. v. neîngăduitor. (Sursa: Sinonime )

Intolerant ≠ tolerant (Sursa: Antonime )

intoleránt adj. m. tolerant (Sursa: Ortografic )

INTOLERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este tolerant; neîngăduitor. /<fr. intolérant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
intolerant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular intolerant intolerantul intolerantă intoleranta
plural intoleranți intoleranții intolerante intolerantele
genitiv-dativ singular intolerant intolerantului intolerante intolerantei
plural intoleranți intoleranților intolerante intolerantelor
vocativ singular
plural