INTERVERTÍRE,intervertiri, s. f. Acțiunea de a interverti și rezultatul ei. – V. interverti. (Sursa: DEX '98 )
INTERVERTÍREs.f. Acțiunea de a interverti și rezultatul ei; interversiune, răsturnare. [< interverti]. (Sursa: DN )
INTERVERTÍRE s. v. inversare. (Sursa: Sinonime )
intervertíre s. f., g.-d. art. intervertírii; pl. intervertíri (Sursa: Ortografic )
INTERVERTÍ,intervetesc, vb. IV. Tranz. A schimba ordinea, locul elementelor dintr-o serie dată. – Din fr. intervertir, lat. intervertere. (Sursa: DEX '98 )
A INTERVERTÍ ~ésctranz. (elementele unei serii, ale unui tot etc.) A schimba inversând ordinea inițială, punând un element în locul altuia. /<fr. intervertir, lat. intervertere (Sursa: NODEX )
INTERVERTÍvb. IV. tr. A răsturna ordinea; a schimba termenii unei serii. [P.i. -tesc. / < fr. intervertir, cf. lat. intervertere]. (Sursa: DN )
INTERVERTÍvb. tr. a răsturna ordinea; a schimba termenii unei serii. (< fr. intervertir, lat. intervertere) (Sursa: MDN )
INTERVERTÍ vb. v. inversa. (Sursa: Sinonime )
intervertí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. intervertésc, imperf. 3 sg. interverteá; conj. prez. 3 sg. și pl. interverteáscă (Sursa: Ortografic )
