Dex.Ro Mobile
INTERSECTÁ, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter. (Sursa: DEX '98 )

INTERSECTÁ vb. I. tr., refl. A (se) întretăia. [< fr. intersecter]. (Sursa: DN )

INTERSECTÁ vb. tr., refl. a (se) întretăia. (< fr. intersecter) (Sursa: MDN )

INTERSECTÁ vb. v. întretăia. (Sursa: Sinonime )

intersectá vb., ind. prez. 1 sg. intersectéz, 3 sg. și pl. intersecteáză (Sursa: Ortografic )

A INTERSECTÁ ~éz tranz. A tăia de-a curmezișul; a întretăia. /Din intersecție (Sursa: NODEX )

A SE INTERSECTÁ se ~eáză intranz. (despre drumuri, linii, suprafețe etc.) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se încrucișa; a se întretăia. / Din intersecție (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
intersecta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) intersecta intersectare intersectat intersectând singular plural
intersectea intersectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) intersectez (să) intersectez intersectam intersectai intersectasem
a II-a (tu) intersectezi (să) intersectezi intersectai intersectași intersectaseși
a III-a (el, ea) intersectea (să) intersecteze intersecta intersectă intersectase
plural I (noi) intersectăm (să) intersectăm intersectam intersectarăm intersectaserăm, intersectasem*
a II-a (voi) intersectați (să) intersectați intersectați intersectarăți intersectaserăți, intersectaseți*
a III-a (ei, ele) intersectea (să) intersecteze intersectau intersecta intersectaseră
* Formă nerecomandată