INTERSECTÁ,intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter. (Sursa: DEX '98 )
INTERSECTÁvb. I. tr., refl. A (se) întretăia. [< fr. intersecter]. (Sursa: DN )
intersectá vb., ind. prez. 1 sg. intersectéz, 3 sg. și pl. intersecteáză (Sursa: Ortografic )
A INTERSECTÁ ~éztranz. A tăia de-a curmezișul; a întretăia. /Din intersecție (Sursa: NODEX )
A SE INTERSECTÁ se ~eázăintranz. (despre drumuri, linii, suprafețe etc.) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se încrucișa; a se întretăia. / Din intersecție (Sursa: NODEX )