Dex.Ro Mobile
INTERIMÁR, -Ă, interimari, -e, s. m., adj. (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului; ad-interim. – Din fr. intérimaire. (Sursa: DEX '98 )

INTERIMÁR, -Ă adj. (Rar) Care exercită o funcție, care funcționează pe timp limitat până la întoarcerea sau la alegerea titularului; provizoriu, temporar. [Cf. fr. intérimaire]. (Sursa: DN )

INTERIMÁR, -Ă s. m. f., adj. (cel) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. (< fr. intérimaire) (Sursa: MDN )

INTERIMÁR adj. 1. v. ad-interim. 2. provizoriu, temporar. (Comisie ~.) (Sursa: Sinonime )

interimár adj. m., s. m., pl. interimári; f. sg. interimáră, pl. interimáre (Sursa: Ortografic )

INTERIMÁR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care exercită temporar o funcție; ad-interim. /<fr. intérimaire (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
interimar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular interimar interimarul interima interimara
plural interimari interimarii interimare interimarele
genitiv-dativ singular interimar interimarului interimare interimarei
plural interimari interimarilor interimare interimarelor
vocativ singular interimarule interimaro
plural interimarilor interimarelor