INTEGRITÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate. 2. Însușirea de a fi sau de a rămâne intact, întreg. 3. (În sintagma) Integritate teritorială = principiu de bază al dreptului internațional potrivit căruia fiecare stat are dreptul să-și exercite deplin și nestingherit suveranitatea asupra teritoriului său. – Din fr. intégrité. (Sursa: DEX '98 )
INTEGRITÁTEf. 1) Caracter integru; sentiment al demnității, dreptății și conștiinciozității, care servește drept călăuză în conduita omului; onestitate; cinste; probitate. 2) Stare a unui lucru întreg, intact. [G.-D. integrității; Sil. -te-gri-] /<fr. intégrité (Sursa: NODEX )
INTEGRITÁTEs.f.1. Calitatea celui integru; cinste, probitate. 2. Calitatea de a fi întreg, intact. [Cf. fr. intégrité, lat. integritas]. (Sursa: DN )
INTEGRITÁTEs. f. 1. calitatea celui integru; cinste, probitate, onestitate. 2. calitatea de a fi întreg, intact. ♦ ~ teritorială = principiu de bază al dreptului internațional care interzice dezmembrarea și încălcarea teritoriului unui stat. (< fr. intégrité, lat. integritas) (Sursa: MDN )
INTEGRITÁTE s. 1. v. totalitate. 2. v. deplinătate. 3. v. cinste. (Sursa: Sinonime )
integritáte s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. integrității (Sursa: Ortografic )
