INTEGRATÍV, -Ă adj. care întregește, completează. (< it. integrativo) (Sursa: MDN )
integratív adj. m., pl. integratívi; f. sg. integratívă, pl. integratíve (Sursa: Ortografic )
| integrativ adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | integrativ | integrativul | integrativă | integrativa |
| plural | integrativi | integrativii | integrative | integrativele |
| genitiv-dativ | singular | integrativ | integrativului | integrative | integrativei |
| plural | integrativi | integrativilor | integrative | integrativelor |
| vocativ | singular | integrativule | integrativo |
| plural | integrativilor | integrativelor |
