INSTRUCȚIÚNE,instrucțiuni, s. f. 1. Indicație dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru. 2. Instrucție (1). 3. (La pl.) Îndrumări date de către conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine; textul sau broșura care cuprinde aceste îndrumări. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. instruction, lat. instructio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
INSTRUCȚIÚNEs.f.1. (La pl.) Lămuriri, explicații, dispoziții date cuiva pentru a ști cum să procedeze.. 2. Unitate sintactică a programului unui calculator, conținând informația (2) [în DN] și indicând operația de efectuat. [Pron. -ți-u-. / < fr. instruction]. (Sursa: DN )
INSTRUCȚIÚNEs. f. 1. indicație dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru. 2. unitate sintactică a programului unui calculator, conținând informația (2) și indicând operația de efectuat. (< fr. instruction, lat. instructio) (Sursa: MDN )
INSTRUCȚIÚNE s. 1. v. directivă. 2. (la pl.) explicație, indicație, îndrumare, lămurire. (~i pentru folosirea unui medicament.)3. (la pl.) v. aviz. (Sursa: Sinonime )
instrucțiúne (indicație) s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. instrucțiúnii; pl. instrucțiúni (Sursa: Ortografic )
INSTRUCȚIÚNE ~if. 1) mai ales la pl. Lămurire (orală sau scrisă) dată cuiva pentru a ști cum să procedeze în vederea realizării unei acțiuni sau misiuni speciale. 2) Text scris privind aplicarea în practică a unor îndrumări sau întreținerea unui obiect. [Sil. in-struc-ți-u-] /<fr. instruction (Sursa: NODEX )
