INSTABÍL, -Ă, instabili, -e, adj. 1. (Despre sisteme fizico-chimice, tehnice, despre obiecte) Care nu este stabil, care nu prezintă stabilitate, nestabil. 2. Fig. Variabil; schimbător; nestatornic. – Din fr. instable, lat. instabilis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

INSTABÍL, -Ă adj. Nestabil; schimbător, nestatornic. [Cf. lat. instabilis]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

INSTABÍL, -Ă adj. 1. (despre sisteme fizico-chimice sau tehnice) care nu prezintă stabilitate. 2. (fig.) nestatornic, schimbător. (< fr. instable, lat. instabilis) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

INSTABÍL adj. 1. v. mișcător. 2. nestabil, precar. (Echilibru ~.) 3. v. neregulat. 4. v. schimbător. 5. v. inconsecvent. 6. v. fluctuant. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Instabil ≠ constant, invariabil, stabil, nevariabil, neschimbător, nelabil, statornic (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

instabíl adj. m. stabil (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

INSTABÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este stabil; schimbător; nestabil; variabil. 2) (despre persoane) Care nu este consecvent; lipsit de consecvență (în păreri, atitudini etc.); nestabil; nestatornic; schimbător; inconsecvent; neconsecvent; inconstant. [Sil. in-sta-] /<fr. instable, lat. instabilis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard