INOVATÓR, -OÁRE,inovatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care realizează o inovație; (persoană) care inovează ceva. – Din fr. innovateur. (Sursa: DEX '98 )
INOVATÓR, -OÁREs.m. și f. Cel care inovează ceva, cel care introduce o inovație. ♦ adj. Înnoitor. [Cf. fr. innovateur]. (Sursa: DN )
INOVATÓR, -OÁREs. m. f., adj. (cel) care realizează o inovație; care inovează. (< fr. innovateur) (Sursa: MDN )
INOVATÓR adj. înnoitor. (Un spirit ~.) (Sursa: Sinonime )
inovatór s. m., adj. m., pl. inovatóri; f. sg. și pl. inovatoáre, g.-d. sg. art. inovatoárei (Sursa: Ortografic )