INHUMÁȚIE, inhumații, s. f. (Rar) Înhumare. – Din fr. inhumation. (Sursa: DEX '98 )
INHUMÁȚIE s.f. (Liv.) Înhumare. [Gen. -iei. / cf. fr. inhumation]. (Sursa: DN )
INHUMÁȚIE s. f. înhumare. (< fr. inhumation) (Sursa: MDN )
INHUMÁȚIE s. v. îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare. (Sursa: Sinonime )
inhumáție s. f. (sil. -ți-e), art. inhumáția (sil. -ți-a), g.-d. art. inhumáției; pl. inhumáții, art. inhumáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
| inhumație substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | inhumație | inhumația |
| plural | inhumații | inhumațiile |
| genitiv-dativ | singular | inhumații | inhumației |
| plural | inhumații | inhumațiilor |
| vocativ | singular | inhumație, inhumațio |
| plural | inhumațiilor |
