INHALÁȚIE,inhalații, s. f. Acțiunea de a inhala; absorbție pe căile respiratorii a unor vapori, gaze etc. în scopuri curative. – Din fr. inhalation, lat. inhalatio. (Sursa: DEX '98 )
INHALÁȚIEs.f. Inspirare, introducere în piept a unor gaze, a unor vapori etc. în scop terapeutic. [Gen. -iei. / cf. fr. inhalation]. (Sursa: DN )
INHALÁȚIEs. f. inhalare a unor gaze, vapori etc. în scop terapeutic. (< fr. inhalation, lat. inhalatio) (Sursa: MDN )
INHALÁȚIE s. v. inhalare. (Sursa: Sinonime )
inhaláție s. f. (sil. -ți-e), art. inhaláția (sil. -ți-a), g.-d. art. inhaláției; pl. inhaláții, art. inhaláțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
INHALÁȚIE ~if. Proces constând în inhalarea unor gaze, aburi, aerosoli (în scop terapeutic). [G.-D. inhalației] /<fr. inhalation, lat. inhalatio, ~onis (Sursa: NODEX )