Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

ÎNGÂNDURÁ, îngândurez, vb. I. Refl. și tranz. A cădea sau a pune pe gânduri. ♦ A (se) îngrijora. – În + gânduri (pl. lui gând). (Sursa: DEX '98 )

ÎNGÂNDURÁT, -Ă, îngândurați, -te, adj. Cufundat în gânduri; gânditor. ♦ Îngrijorat. – V. îngândura. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNGÂNDURÁ ~éz tranz. A face să se îngândureze; a pune pe gânduri. /în + gânduri (Sursa: NODEX )

A SE ÎNGÂNDURÁ mă ~éz intranz. 1) A cădea pe gânduri; a începe să se gândească. 2) A fi cuprins de gânduri; a sta pe gânduri. /în + gânduri (Sursa: NODEX )

ÎNGÂNDURÁT adj. gânditor, preocupat. (O figură ~.) (Sursa: Sinonime )

îngândurá vb., ind. prez. 1 sg. îngânduréz, 3 sg. și pl. îngândureáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
îngândura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îngândura îngândurare îngândurat îngândurând singular plural
îngândurea îngândurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îngândurez (să) îngândurez îngânduram îngândurai îngândurasem
a II-a (tu) îngândurezi (să) îngândurezi îngândurai îngândurași îngânduraseși
a III-a (el, ea) îngândurea (să) îngândureze îngândura îngândură îngândurase
plural I (noi) îngândurăm (să) îngândurăm îngânduram îngândurarăm îngânduraserăm, îngândurasem*
a II-a (voi) îngândurați (să) îngândurați îngândurați îngândurarăți îngânduraserăți, îngânduraseți*
a III-a (ei, ele) îngândurea (să) îngândureze îngândurau îngândura îngânduraseră
* Formă nerecomandată

îngândurat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îngândurat îngânduratul îngândura îngândurata
plural îngândurați îngândurații îngândurate îngânduratele
genitiv-dativ singular îngândurat îngânduratului îngândurate îngânduratei
plural îngândurați îngânduraților îngândurate îngânduratelor
vocativ singular
plural