Dex înfricoșa, infricosa, definiţie înfricoșa, dex.ro Mobile

A băga (cuiva) frica în oase = a înfricoșa (pe cineva)
A i se împuțina cuiva inima sau a se împuțina cu inima = a se descuraja; a se înfricoșa
Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat

ÎNFRICOȘÁ, înfricoșez, vb. I. Refl. și tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de frică; a (se) înspăimânta; a (se) îngrozi, a se înfrica. – În + fricos. (Sursa: DEX '98 )

înfricoșa verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) înfricoșa	înfricoșare	înfricoșat	înfricoșând	singular	plural
		(a) înfricoșa	înfricoșare	înfricoșat	înfricoșând	înfricoșează	înfricoșați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	înfricoșez	(să) înfricoșez	înfricoșam	înfricoșai	înfricoșasem
	a II-a (tu)	înfricoșezi	(să) înfricoșezi	înfricoșai	înfricoșași	înfricoșaseși
	a III-a (el, ea)	înfricoșează	(să) înfricoșeze	înfricoșa	înfricoșă	înfricoșase
plural	I (noi)	înfricoșăm	(să) înfricoșăm	înfricoșam	înfricoșarăm	înfricoșaserăm, înfricoșasem*
	a II-a (voi)	înfricoșați	(să) înfricoșați	înfricoșați	înfricoșarăți	înfricoșaserăți, înfricoșaseți*
	a III-a (ei, ele)	înfricoșează	(să) înfricoșeze	înfricoșau	înfricoșară	înfricoșaseră

* Formă nerecomandată