ÎNFLĂCĂRÁ,înflăcărez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) aprinde, a (se) înfierbânta, a (se) pasiona, a (se) entuziasma. 2. A face să capete sau a căpăta culoarea flăcării; a (se) înroși, a se îmbujora. – În + flacără. (Sursa: DEX '98 )
ÎNFLĂCĂRÁT, -Ă,înflăcărați, -te, adj. 1. Avântat, pasionat. 2. Care e aprins, care dogorește; p. ext. de culoare roșie ca focul. – V. înflăcăra. (Sursa: DEX '98 )
A ÎNFLĂCĂRÁ ~éztranz. A face să se înflăcăreze; a învăpaia. [Sil. în-flă-] /în + flacără (Sursa: NODEX )
A SE ÎNFLĂCĂRÁ mă ~ézintranz. 1) A deveni roșu-aprins (ca flacăra); a se învăpăia. 2) fig. A căpăta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se însufleți; a se anima; a se ambala; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza. /în + flacără (Sursa: NODEX )
ÎNFLĂCĂRÁ vb. 1. a (se) înfoca, a (se) înroși, (fig.) a (se) aprinde, a (se) încinge. (S-a ~ de emoție.)2. v. entuziasma. (Sursa: Sinonime )
ÎNFLĂCĂRÁ vb. v. antrena. (Sursa: Sinonime )
ÎNFLĂCĂRÁT adj. 1. avântat, impetuos, tempera-mental, (fig.) arzător. (Un om ~.)2. v. entuziast. 3. v. impetuos. (Sursa: Sinonime )
ÎNFLĂCĂRÁT adj. v. aprins, intens, puternic, viu. (Sursa: Sinonime )
înflăcărá vb., ind. prez. 1 sg. înflăcăréz, 3 sg. și pl. înflăcăreáză (Sursa: Ortografic )
