Dex.Ro Mobile
INFÉCȚIE, infecții, s. f. 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc. 2. Miros urât, duhoare, putoare, miasmă. ♦ Fig. Contagiune morală. [Var.: infecțiúne s. f.] – Din fr. infection. (Sursa: DEX '98 )

INFÉCȚIE s.f. 1. Proces patologic cauzat de pătrunderea și de dezvoltarea în organism a anumitor microbi. 2. Miros urât, duhoare, putoare. ♦ (Fig.) Decădere morală. [Gen. -iei, var. infecțiune s.f. / cf. fr. infection]. (Sursa: DN )

INFÉCȚIE s. f. 1. proces patologic cauzat de pătrunderea și dezvoltarea microbilor în organism. 2. miros urât, duhoare, putoare. 3. (fig.) decădere morală. (< fr. infection) (Sursa: MDN )

INFÉCȚIE s. 1. v. molipsire. 2. v. putoare. (Sursa: Sinonime )

infécție s. f. (sil. -ți-e), art. infécția (sil. -ți-a), g.-d. art. infécției; pl. infécții, art. infécțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

INFÉCȚIE ~i f. 1) Pătrundere a unor agenți patogeni într-un organism viu. 2) Proces patologic care are loc într-un organism infectat. 3) fam. rar Miros rău provenit de la materii organice în putrefacție. [G.-D. infecției] /<fr. infection, lat. infectio, ~onis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
infecție   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular infecție infecția
plural infecții infecțiile
genitiv-dativ singular infecții infecției
plural infecții infecțiilor
vocativ singular infecție, infecțio
plural infecțiilor