Dex.Ro Mobile
INFANTÍL, -Ă, infantili, -e, adj. De copii, pentru copii, referitor la copii, al copiilor. ◊ Paralizie infantilă = poliomielită. ◊ Fig. Copilăresc, pueril, neserios. – Din fr. infantile, lat. infantilis. (Sursa: DEX '98 )

INFANTÍL, -Ă adj. 1. De (pentru) copii, al copiilor. ◊ (Med.) Paralizie infantilă = poliomielită. 2. (Fig.) Copilăresc, pueril; neserios. [< fr., it. infantile, cf. lat. infans – copil]. (Sursa: DN )

INFANTÍL, -Ă adj. 1. de copii, al copiilor. ♦ paralizie ~ă = poliomielită. 2. (fig.) copilăresc, pueril; neserios. (< fr. infantile, lat. infantilis) (Sursa: MDN )

INFANTÍL adj. 1. v. copilăresc. 2. copilăresc, naiv, pueril. (Ce sunt gesturile astea ~?) (Sursa: Sinonime )

infantíl adj. m., pl. infantíli; f. sg. infantílă, pl. infantíle (Sursa: Ortografic )

INFANTÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care este caracteristic pentru copii (în ceea ce privește nivelul intelectual și afectiv); propriu copiilor; copilăresc; pueril. 2) Care ține de prima copilărie. Boală ~ă. 3) fig. (despre oameni maturi) Care manifestă lipsă de maturitate; copilăros; pueril; naiv. /<fr. infantile, lat. infantilis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
infantil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular infantil infantilul infanti infantila
plural infantili infantilii infantile infantilele
genitiv-dativ singular infantil infantilului infantile infantilei
plural infantili infantililor infantile infantilelor
vocativ singular infantilule infantilo
plural infantililor infantilelor