INFANTICÍD,infanticiduri, s. n. (Jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium. (Sursa: DEX '98 )
INFANTICÍDs.n. Ucidere a propriului copil nou-născut; pruncucidere. [< fr. infanticide, cf. lat. infans – copil, caedere – a ucide]. (Sursa: DN )
INFANTICÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (părinte) care își ucide propriul copil nou-născut. II. s. n. pruncucidere. (< fr. infanticide, lat. infanticidum) (Sursa: MDN )
INFANTICÍD s. v. pruncucidere. (Sursa: Sinonime )
infanticíd adj. m., s. m., pl. infanticízi; f. sg. infanticídă, pl. infanticíde (Sursa: Ortografic )
infanticíd s. n., pl. infanticíduri (Sursa: Ortografic )
INFANTICÍD1 ~dă (~zi, ~de) Care își ucide propriul copil. /<fr. infanticide, lat. infanticidium (Sursa: NODEX )
INFANTICÍD2 ~en. Crimă constând în uciderea propriului copil; pruncucidere. /<fr. infanticide, lat. infanticidium (Sursa: NODEX )
