INERÉNȚĂ s. f. (Rar) Calitatea a ceea ce este inerent. – Din fr. inhérence. (Sursa: DEX '98 )
INERÉNȚĂs.f. Calitatea a ceea ce este inerent. [Cf. fr. inhérence]. (Sursa: DN )
INERÉNȚĂs. f. 1. calitatea, starea a ceea ce este inerent. 2. caracteristică a unei relații de reciprocitate între două categorii sintactice presupuse în cadrul aceleiași unități. (< fr. inhérence) (Sursa: MDN )
inerénță s. f., g.-d. art. inerénței (Sursa: Ortografic )