INEPȚÍE, inepții, s. f. Faptă sau vorbă prostească, stupidă; prostie, stupiditate, absurditate. – Din fr. ineptie. (Sursa: DEX '98 )
INEPȚÍE s.f. Vorbă sau faptă ineptă; prostie, tâmpenie; stupiditate; absurditate. [Gen. -iei. / cf. fr. ineptie, lat. ineptia]. (Sursa: DN )
INEPȚÍE s. f. vorbă, faptă ineptă; prostie; stupiditate; absurditate. (< fr. ineptie, lat. ineptia) (Sursa: MDN )
INEPȚÍE s. v. prostie. (Sursa: Sinonime )
inepțíe s. f., art. inepțía, g.-d. art. inepțíei; pl. inepțíi, art. inepțíile (Sursa: Ortografic )
INÉPȚIE ~i f. Faptă sau vorbă ineptă; absurditate; stupiditate. [G.-D. inepției] /<fr. ineptie, lat. ineptia (Sursa: NODEX )
| inepție substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | inepție | inepția |
| plural | inepții | inepțiile |
| genitiv-dativ | singular | inepții | inepției |
| plural | inepții | inepțiilor |
| vocativ | singular | inepție, inepțio |
| plural | inepțiilor |
