INÉPT, -Ă, inepți, -te, adj. (Rar) Prost, stupid, tâmpit. – Din fr. inepte, lat. ineptus. (Sursa: DEX '98 )
INÉPT, -Ă adj. (Rar) Prost, tâmpit; stupid. [Cf. fr. inepte, lat. ineptus]. (Sursa: DN )
INÉPT, -Ă adj., s. m. f. (om) prost, tâmpit; stupid. (< fr. inepte, lat. ineptus) (Sursa: MDN )
INÉPT adj. v. nătâng, neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, netot, prostesc, stupid. (Sursa: Sinonime )
inépt adj. m., pl. inépți; f. sg. inéptă, pl. inépte (Sursa: Ortografic )
INÉPT ~tă (~ți, ~te) Care este lipsit de logică; fără nici o noimă; absurd; stupid; alogic; aberant. /<fr. inepte, lat. ineptus (Sursa: NODEX )
| inept adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | inept | ineptul | ineptă | inepta |
| plural | inepți | inepții | inepte | ineptele |
| genitiv-dativ | singular | inept | ineptului | inepte | ineptei |
| plural | inepți | inepților | inepte | ineptelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
