INDISCRÉȚIE,indiscreții, s. f. Faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva; p. ext. lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ. ♦ Faptă lipsită de delicatețe, de rezervă; nedelicatețe, grosolănie. [Var.: indiscrețiúne s. f.] – Din fr. indiscrétion, lat. indiscretio, -onis. (Sursa: DEX '98 )
INDISCRÉȚIE ~if. 1) Lipsă de discreție; destăinuire a unor secrete. 2) Comportare indiscretă; lipsă de măsură în vorbă, de rezervă în relațiile cu oamenii. [G.-D. indiscreției; Sil. -dis-cre-ți-e] /<fr. indiscrétion, lat. indiscretio, ~onis (Sursa: NODEX )
INDISCRÉȚIEs.f. Destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; (p. ext.) lipsă de măsură în vorbă. ♦ Nedelicatețe, grosolănie, lipsă de rezervă. [Gen. -iei, var. indiscrețiune s.f. / cf. fr. indiscrétion]. (Sursa: DN )
INDISCRÉȚIEs. f. destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; lipsă de măsură în vorbă. ◊ nedelicatețe, grosolănie. (< fr. indiscrétion, lat. indiscretio) (Sursa: MDN )
INDISCRÉȚIE s. curiozitate. (E de-o ~ bolnăvi-cioasă.) (Sursa: Sinonime )
Indiscreție ≠ discreție (Sursa: Antonime )
indiscréție s. f. (sil. -ți-e), art. indiscréția (sil. -ți-a), g.-d. art. indiscréției; pl. indiscréții, art. indiscréțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )