Dex indiferent, indiferent, definiţie indiferent, dex.ro Mobile

A fi marmură sau a fi rece ca o marmură (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rămâne indiferent față de orice
A lăsa (pe cineva) rece = a nu impresiona, a-l face să rămână indiferent
A privi de sub ogheal = a privi cu indiferență
A ridica (sau a da) din umeri = a-și arăta nedumerirea sau indiferența față de ceva sau de cineva
A-i arăta (sau a-i întoarce) cuiva cotul = a refuza pe cineva în mod batjocoritor; a nu lua în seamă, a trata cu indiferență
Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent
Mă doare în spate = puțin îmi pasă, mă lasă indiferent
Nu-i ține nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l interesează, îi este indiferent
Ori încotro = indiferent în ce direcție, oriunde
Pe vrute, pe nevrute = indiferent dacă dorește sau nu, vrând-nevrând
Tot atât = același lucru, tot una, egal; indiferent
Încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea

INDIFERÉNT, -Ă, indiferenți, -te, adj. 1. Care nu arată nici un fel de interes (pentru cineva sau ceva); nepăsător, impasibil. 2. Care nu prezintă nici o însemnătate, care nu trezește interes. ◊ Loc. conj. Indiferent dacă... = fără a acorda importanță faptului că...; fie că... ◊ Loc. prep. Indiferent de... = fără a ține seamă de..., oricare ar fi... – Din fr. indifférent, lat. indifferens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

INDIFERÉNT, -Ă adj. 1. Care nu are însemnătate, care nu prezintă nici un interes. 2. Care nu poartă, nu manifestă interes pentru nimeni și pentru nimic; nepăsător. [Cf. fr. indifférent, it. indifferente]. (Sursa: DN )

INDIFERÉNT, -Ă adj. 1. care nu are însemnătate, nu prezintă nici un interes. 2. care nu manifestă interes pentru nimeni și pentru nimic; nepăsător. 3. (chim.) care nu manifestă nici o afinitate, nu reacționează în nici un fel. (< fr. indifférent, lat. indifferens) (Sursa: MDN )

INDIFERÉNT adj. 1. v. nepăsător. 2. apatic, delăsător, indolent, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebriștit, (fig.) rece. (Om ~; atitudine ~.) 3. nepăsător, nesimțitor, (fig.) surd. (A rămas ~ la rugămințile mele.) (Sursa: Sinonime )

INDIFERÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane) Care nu manifestă interes pentru nimeni și pentru nimic; nepăsător. 2) Care nu prezintă nici un interes; fără însemnătate; neimportant; neînsemnat. /<fr. indifferent, lat. indifferens, ~ntis (Sursa: NODEX )

indiferent adjectiv		masculin		feminin
indiferent adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	indiferent	indiferentul	indiferentă	indiferenta
nominativ-acuzativ	plural	indiferenți	indiferenții	indiferente	indiferentele
genitiv-dativ	singular	indiferent	indiferentului	indiferente	indiferentei
genitiv-dativ	plural	indiferenți	indiferenților	indiferente	indiferentelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—