INDEZIRÁBIL, -Ă, indezirabili, -e, adj. Care nu este dorit; nedorit, neplăcut. – Din fr. indésirable. (Sursa: DEX '98 )
INDEZIRÁBIL, -Ă adj. Care nu este dorit; nedorit, neplăcut. [Cf. fr. indésirable]. (Sursa: DN )
INDEZIRÁBIL, -Ă adj. care nu este dorit; nedorit, neplăcut. (< fr. indésirable) (Sursa: MDN )
INDEZIRÁBIL adj. nedorit. (O persoană ~.) (Sursa: Sinonime )
indezirábil adj. m., pl. indezirábili; f. sg. indezirábilă, pl. indezirábile (Sursa: Ortografic )
INDEZIRÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este dorit; nedorit. /<fr. indésirable (Sursa: NODEX )
| indezirabil adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | indezirabil | indezirabilul | indezirabilă | indezirabila |
| plural | indezirabili | indezirabilii | indezirabile | indezirabilele |
| genitiv-dativ | singular | indezirabil | indezirabilului | indezirabile | indezirabilei |
| plural | indezirabili | indezirabililor | indezirabile | indezirabilelor |
| vocativ | singular | indezirabilule | indezirabilo |
| plural | indezirabililor | indezirabilelor |
