INDEMNIZÁRE, indemnizări, s. f. (Rar) Indemnizație (1). [Var.: îndemnizáre s. f.] – V. indemniza. (Sursa: DEX '98 )
INDEMNIZÁRE s. v. indemnizație. (Sursa: Sinonime )
indemnizáre s. f., g.-d. art. indemnizării; pl. indemnizări (Sursa: Ortografic )
INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser. (Sursa: DEX '98 )
ÎNDEMNIZÁRE s. f. v. indemnizare. (Sursa: DEX '98 )
A INDEMNIZÁ ~éz tranz. rar A înzestra cu o indemnizație; a despăgubi. /<fr. indemniser (Sursa: NODEX )
INDEMNIZÁ vb. I. tr. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. [< fr. indemniser]. (Sursa: DN )
INDEMNIZÁ vb. tr. a despăbugi (pe cineva) de cheltuieli. (< fr. indemniser) (Sursa: MDN )
indemnizá vb., ind. prez. 1 sg. indemnizéz, 3 sg. și pl. indemnizeáză (Sursa: Ortografic )
| indemniza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) indemniza | indemnizare | indemnizat | indemnizând | singular | plural |
| indemnizează | indemnizați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | indemnizez | (să) indemnizez | indemnizam | indemnizai | indemnizasem |
| a II-a (tu) | indemnizezi | (să) indemnizezi | indemnizai | indemnizași | indemnizaseși |
| a III-a (el, ea) | indemnizează | (să) indemnizeze | indemniza | indemniză | indemnizase |
| plural | I (noi) | indemnizăm | (să) indemnizăm | indemnizam | indemnizarăm | indemnizaserăm, indemnizasem* |
| a II-a (voi) | indemnizați | (să) indemnizați | indemnizați | indemnizarăți | indemnizaserăți, indemnizaseți* |
| a III-a (ei, ele) | indemnizează | (să) indemnizeze | indemnizau | indemnizară | indemnizaseră |
* Formă nerecomandată
| indemnizare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | indemnizare | indemnizarea |
| plural | indemnizări | indemnizările |
| genitiv-dativ | singular | indemnizări | indemnizării |
| plural | indemnizări | indemnizărilor |
| vocativ | singular | indemnizare, indemnizareo |
| plural | indemnizărilor |
| îndemnizare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | îndemnizare | îndemnizarea |
| plural | îndemnizări | îndemnizările |
| genitiv-dativ | singular | îndemnizări | îndemnizării |
| plural | îndemnizări | îndemnizărilor |
| vocativ | singular | îndemnizare, îndemnizareo |
| plural | îndemnizărilor |
