Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

ÎNCURCÁT1 s. n. Faptul de a (se) încurca. – V. încurca. (Sursa: DEX '98 )

ÎNCURCÁT2, -Ă, încurcați, -te, adj. 1. 1. (Despre fire, ață etc.) Amestecat și înnodat (cu alte fire); încâlcit. 2. (Despre drumuri) Greu de găsit; întortocheat. II. 1. (Despre idei, acțiuni etc.) Greu de urmărit; confuz, nelămurit, neclar, nedeslușit. ◊ Expr. A lăsa (ceva) încurcat sau a o lăsa încurcată = a lăsa o problemă nelămurită; a renunța la rezolvarea unei probleme, a se lăsa păgubaș. 2. Stingherit, stânjenit, jenat. – V. încurca. (Sursa: DEX '98 )

ÎNCURCÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCURCA și A SE ÎNCURCA. 2) (despre drumuri, străzi etc.) Care are multe cotituri, întorsături. 3) și adverbial (despre idei, acțiuni etc.) Care este greu de înțeles, de urmărit. Poveste ~tă. 4) (despre persoane și despre manifestările lor) Care nu se simte liber în acțiuni. /v. a (se) încurca (Sursa: NODEX )

ÎNCURCÁT adj. 1. amestecat, încâlcit. (Fire textile ~.) 2. v. încâlcit. 3. v. dezorientat. 4. v. complicat. 5. v. confuz. 6. v. fâstâcit. 7. v. stingherit. (Sursa: Sinonime )

ÎNCURCÁT s. v. încurcare. (Sursa: Sinonime )

încurcát s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
încurcat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular încurcat încurcatul încurca încurcata
plural încurcați încurcații încurcate încurcatele
genitiv-dativ singular încurcat încurcatului încurcate încurcatei
plural încurcați încurcaților încurcate încurcatelor
vocativ singular
plural