- A păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată
ÎNCREDINȚÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCREDINȚA și A SE ÎNCREDINȚA. 2) pop. Care este sigur; convins. /v. a (se) încredința (Sursa: NODEX )
ÎNCREDINȚÁT adj. v. convins. (Sursa: Sinonime )
ÎNCREDINȚÁT adj. v. logodit. (Sursa: Sinonime )
| încredințat adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | încredințat | încredințatul | încredințată | încredințata |
| plural | încredințați | încredințații | încredințate | încredințatele |
| genitiv-dativ | singular | încredințat | încredințatului | încredințate | încredințatei |
| plural | încredințați | încredințaților | încredințate | încredințatelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
