Dex.Ro Mobile
INCITÁT, -Ă, incitati, -te, adj. (Livr.) Ațâțat, întărâtat, instigat. – V. incita. (Sursa: DEX '98 )

INCITÁT adj. 1. v. instigat. 2. v. stimulat. (Sursa: Sinonime )

INCITÁ, incít, vb. I. Tranz. (Livr.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... – Din fr. inciter, lat., it. incitare. (Sursa: DEX '98 )

A INCITÁ incít tranz. (persoane) A aduce în mod intenționat la o stare de agitație, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a instiga; a ațâța; a stârni; a provoca; a porni. /<fr. inciter, lat. incitare (Sursa: NODEX )

INCITÁ vb. I. tr. (Liv.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... [P.i. 1 incít, 3,6 -tă. / < fr. inciter, cf. it., lat. incitare]. (Sursa: DN )

INCITÁ vb. tr. 1. a ațâța, a provoca, a instiga la... 2. a provoca un interes viu, stimulativ. (< fr. inciter, lat. incitare) (Sursa: MDN )

INCITÁ vb. 1. v. instiga. 2. v. stimula. (Sursa: Sinonime )

incitá vb., ind. prez. 1 sg. incít, 3 sg. și pl. incită (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
incita   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) incita incitare incitat incitând singular plural
inci incitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) incit (să) incit incitam incitai incitasem
a II-a (tu) inciți (să) inciți incitai incitași incitaseși
a III-a (el, ea) inci (să) incite incita incită incitase
plural I (noi) incităm (să) incităm incitam incitarăm incitaserăm, incitasem*
a II-a (voi) incitați (să) incitați incitați incitarăți incitaserăți, incitaseți*
a III-a (ei, ele) inci (să) incite incitau incita incitaseră
* Formă nerecomandată

incitat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular incitat incitatul incita incitata
plural incitați incitații incitate incitatele
genitiv-dativ singular incitat incitatului incitate incitatei
plural incitați incitaților incitate incitatelor
vocativ singular
plural