INCITÁRE, incitări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a incita și rezultatul ei; ațâțare, întărâtare, instigare, incitație. – V. incita. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

INCITÁRE s.f. Acțiunea de a incita și rezultatul ei; ațâțare, întărâtare; instigare. [< incita]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

INCITÁRE s. 1. v. instigare. 2. v. stimulare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

incitáre s. f., g.-d. art. incitării; pl. incitări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

INCITÁ, incít, vb. I. Tranz. (Livr.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... – Din fr. inciter, lat., it. incitare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A INCITÁ incít tranz. (persoane) A aduce în mod intenționat la o stare de agitație, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a instiga; a ațâța; a stârni; a provoca; a porni. /<fr. inciter, lat. incitare (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

INCITÁRE ~ări f. 1) v. A INCITA. 2) Îndemn la acțiuni violente; ațâțare; instigație; pornire; provocație. /v. a incita (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

INCITÁ vb. I. tr. (Liv.) A ațâța, a întărâta; a instiga la... [P.i. 1 incít, 3,6 -tă. / < fr. inciter, cf. it., lat. incitare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

INCITÁ vb. tr. 1. a ațâța, a provoca, a instiga la... 2. a provoca un interes viu, stimulativ. (< fr. inciter, lat. incitare) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

INCITÁ vb. 1. v. instiga. 2. v. stimula. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

incitá vb., ind. prez. 1 sg. incít, 3 sg. și pl. incită (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard