Dex începe, incepe, definiţie începe, dex.ro Mobile

A (se) deschide o succesiune = a (se) începe formalitățile pentru atribuirea unei moșteniri
A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independență, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze
A căpăta (sau a prinde) glas = a căpăta curaj, a-și reveni (și a începe să vorbească)
A da cep (unei buți, unui butoi etc.) = a începe o bute, un butoi etc. plin cu vin (sau cu alt lichid), făcându-i o gaură
A da cep unei buți = a începe o bute plină de vin (sau de alt lichid)
A da în copt = a începe sa se coacă, a se pârgui
A da în crop = a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert
A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect
A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina
A i se descleșta cuiva fălcile = a începe, în sfârșit, să vorbească
A i se pune (sau a i se lua cuiva) un văl (de) pe ochi = a înceta (sau a începe) să vadă, să judece limpede, să înțeleagă ceva
A ieși (sau a scoate capul) în lume = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea
A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune
A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis
A lega gura pânzei = a) a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; b) a se înstări
A lua (pe cineva) pe departe = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut
A lăsa sec(ul) = a) a începe zilele de post (al Paștelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Paștelui)
A prinde (la) limbă = a căpăta curaj, a începe să vorbească
A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî să vorbească
A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți
A prinde viață = a) a căpăta putere, tărie; a se înviora; b) a începe să se realizeze, să fie pus în practică
A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă
A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică
A ridica armele (împotriva cuiva) = a porni la luptă (împotriva cuiva); a începe un război
A ridica armele = a începe o luptă, un război
A se așeza la lucru = a începe să facă o treabă
A se lua de gânduri = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști
A se prinde (cu cineva) la vorbă = a) a începe să discute (cu cineva); b) a se înțelege (unul cu altul), a cădea de acord să...
A se trece de șagă = a începe să devină lucru serios
A se îngâna ziua cu noaptea = a se ivi zorile; a începe să se întunece
A sta (sau a sări, a începe) cu gura pe (sau la) cineva = a certa pe cineva, a se răsti la cineva
A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film
A(-i) da (cuiva) sângele = a începe să sângereze
A(-i) dezlega (sau, , a i se dezlega cuiva) limba = a face pe cineva (sau a începe singur) să vorbească, să se destăinuiască
A(-i) miji (cuiva) mustața = a începe să-i crească unui tânăr mustața, a fi pe punctul de a deveni bărbat
A-i da (cuiva) lacrimile = a i se umezi ochii, a începe să plângă
A-i da (cuiva) sângele = a începe să sângereze
A-i veni moș Ene pe la gene = a i se face somn, a începe să moțăie
Săptămâna luminată (sau albă) = săptămâna care începe cu duminica Paștilor

ÎNCÉPE, încép, vb. III. 1. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune, dintr-o serie de lucrări sau de acțiuni. ♦ A lua, a scoate, a consuma prima porțiune din ceva. A început o pâine. 2. Intranz. (Despre stări, fenomene) A se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ♦ Intranz. și refl. A porni. – Lat. incipere. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNCÉPE încép 1. tranz. 1) (acțiuni, lucruri etc.) A realiza în partea inițială; a porni. 2) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a prinde. ~ a țipa. ~ să fugă. 3) A face să nu mai fie întreg, consumând prima porțiune. ~ o pâine. 2. intranz. (despre acțiuni, stări, fenomene etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a porni. Ședința începe. Ninsoarea începe. /<lat. incipere (Sursa: NODEX )

ÎNCÉPE vb. 1. v. inaugura. 2. v. iniția. 3. a debuta. (Acțiunea ~ bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A ~ să mănânce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a arădui. (Au ~ să se certe.) 6. a se porni, (înv. și pop.) a rupe. (~ a cânta.) 7. a se porni, a prinde. (~ să țipe, să fugă.) 8. a porni, (înv. și pop.) a purcede. (A ~ dansul, nunta.) 9. v. debuta. 10. v. stârni, (înv. și reg.) a se scociorî, (fig.) a se naște. (A ~ din senin o furtună.) (Sursa: Sinonime )

ÎNCÉPE vb. v. concepe, procrea. (Sursa: Sinonime )

A (se) începe ≠ a (se) sfârși (Sursa: Antonime )

A începe ≠ a continua, a mântui, a termina, a încheia, a înceta (Sursa: Antonime )

Începe ≠ a (se) sfârși (Sursa: Antonime )

încépe (încép, începút), vb. – 1. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune. – 2. A întreprinde, a se apuca de. – 3. (Înv.) A concepe. – Mr. nțep. Lat. incĭpĕre (Pușcariu 812; Candrea-Dens., 843; REW 4353; DAR; Rosetti, I, 168, cf. gris. anceiver). Sensul 3 indică o confuzie între lat. incipĕre cu concipĕre; Tiktin se gîndește că este vorba de un uz artificial, ceea ce nu este cert. – Der. început, s. n. (punct de plecare, moment inițial); începută, s. f. (înv., început; înv., concepție); începătură, s. f. (înv., început, origine); ceptură, s. f. (izvor al unui rîu), cf. Iordan, BL, VI, 33; începenie (var. începătorie, începătoare, cepelniță, cepătoare), s. f. (început); începător, adj. (care începe); neînceput, adj. (neatins). (Sursa: DER )

încépe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încép, imperf. 3 sg. începeá; part. începút (Sursa: Ortografic )

începe verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) începe	începere	început	începând	singular	plural
		(a) începe	începere	început	începând	începe	începeți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	încep	(să) încep	începeam	începui	începusem
	a II-a (tu)	începi	(să) începi	începeai	începuși	începuseși
	a III-a (el, ea)	începe	(să) înceapă	începea	începu	începuse
plural	I (noi)	începem	(să) începem	începeam	începurăm	începuserăm, începusem*
	a II-a (voi)	începeți	(să) începeți	începeați	începurăți	începuserăți, începuseți*
	a III-a (ei, ele)	încep	(să) înceapă	începeau	începură	începuseră

* Formă nerecomandată