Dex.Ro Mobile
IMUNIZÁT, -Ă, imunizați, -te, adj. Care a devenit imun. – V. imuniza. (Sursa: DEX '98 )

imunizát adj. m., pl. imunizáți; f. sg. imunizátă, pl. imunizáte (Sursa: Ortografic )

IMUNIZÁ, imunizez, vb. I. Tranz. și refl. A face sau a deveni imun în urma unui tratament sau prin faptul că a avut în trecut aceeași boală la care este expus în prezent. – Din fr. immuniser. (Sursa: DEX '98 )

A IMUNIZÁ ~éz tranz. A face să se imunizeze. /<fr. immuniser (Sursa: NODEX )

A SE IMUNIZÁ mă ~éz intranz. A deveni imun; a căpăta imunitate. /<fr. immuniser (Sursa: NODEX )

IMUNIZÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni imun cu ajutorul unui tratament special sau în urma unei boli. [< fr. immuniser]. (Sursa: DN )

IMUNIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni imun cu ajutorul unui tratament special sau în urma unei boli. (< fr. immuniser) (Sursa: MDN )

imunizá vb., ind. prez. 1 sg. imunizéz, 3 sg. și pl. imunizeáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
imuniza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) imuniza imunizare imunizat imunizând singular plural
imunizea imunizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) imunizez (să) imunizez imunizam imunizai imunizasem
a II-a (tu) imunizezi (să) imunizezi imunizai imunizași imunizaseși
a III-a (el, ea) imunizea (să) imunizeze imuniza imuniză imunizase
plural I (noi) imunizăm (să) imunizăm imunizam imunizarăm imunizaserăm, imunizasem*
a II-a (voi) imunizați (să) imunizați imunizați imunizarăți imunizaserăți, imunizaseți*
a III-a (ei, ele) imunizea (să) imunizeze imunizau imuniza imunizaseră
* Formă nerecomandată

imunizat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular imunizat imunizatul imuniza imunizata
plural imunizați imunizații imunizate imunizatele
genitiv-dativ singular imunizat imunizatului imunizate imunizatei
plural imunizați imunizaților imunizate imunizatelor
vocativ singular
plural