Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

ÎMPUȚINÁ, împuținez, vb. I. Refl. A se reduce ca număr, ca mărime; a se micșora, a descrește, a diminua, a scădea. ◊ Expr. A i se împuțina cuiva inima sau a se împuțina cu inima = a se descuraja; a se înfricoșa. – În + puțin. (Sursa: DEX '98 )

A ÎMPUȚINÁ ~éz tranz. A face să se împuțineze; a diminua; a micșora; a scădea; a descrește; a reduce. /în + puțin (Sursa: NODEX )

A SE ÎMPUȚINÁ mă ~éz intranz. A deveni mai mic (ca număr, dimensiune sau intensitate); a se micșora; a scădea; a descrește; a se reduce; a se diminua. ~ la trup. Locurile de pășune s-au ~at.A i ~ cuiva inima sau ~ cu inima a-și pierde curajul. /în + puțin (Sursa: NODEX )

ÎMPUȚINÁ vb. 1. v. reduce. 2. a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a scădea, (înv. și reg.) a (se) strâmta. (Locurile de pășune s-au ~.) 3. a se reduce, a scădea, (Transilv.) a scăpăta. (Creditul s-a ~ mult.) (Sursa: Sinonime )

A (se) împuțina ≠ a (se) înmulți, a mări, a spori (Sursa: Antonime )

A împuțina ≠ a spori (Sursa: Antonime )

A se împuțina ≠ a se înmulți (Sursa: Antonime )

împuținá vb., ind. prez. 1 sg. împuținéz, 3 sg. și pl. împuțineáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
împuțina   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) împuțina împuținare împuținat împuținând singular plural
împuținea împuținați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) împuținez (să) împuținez împuținam împuținai împuținasem
a II-a (tu) împuținezi (să) împuținezi împuținai împuținași împuținaseși
a III-a (el, ea) împuținea (să) împuțineze împuțina împuțină împuținase
plural I (noi) împuținăm (să) împuținăm împuținam împuținarăm împuținaserăm, împuținasem*
a II-a (voi) împuținați (să) împuținați împuținați împuținarăți împuținaserăți, împuținaseți*
a III-a (ei, ele) împuținea (să) împuțineze împuținau împuțina împuținaseră
* Formă nerecomandată