IMPUNITÁTE s. f. Scutire de pedeapsă a unui infractor din cauza unor împrejurări speciale, prevăzute de lege. – Din fr. impunité, lat. impunitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
IMPUNITÁTEf. Nepedepsire a unui infractor, determinată de anumite împrejurări prevăzute de lege. /<fr. impunité, lat. impunitas, ~atis (Sursa: NODEX )
IMPUNITÁTEs.f. Nepedepsire a unui infractor, datorită unor împrejurări personale consemnate de lege. [Cf. fr. impunité]. (Sursa: DN )
IMPUNITÁTEs. f. nepedepsire a unui infractor, datorită unor împrejurări, stări sau situații prevăzute de lege. (< fr. impunité, lat. impunitas) (Sursa: MDN )
impunitáte s. f., g.-d. art. impunității (Sursa: Ortografic )