IMPRUDÉNT, -Ă, imprudenți, -te, adj. (Adesea adverbial și substantivat) Care acționează fără prudență; care demonstrează lipsă de prudență; nesocotit. – Din fr. imprudent, lat. imprudens, -ntis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNȚĂ, imprudențe, s. f. Lipsă de prudență; nesocotință; neprevedere. ♦ Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. – Din fr. imprudence, lat. imprudentia. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este prudent; fără prudență; neprudent; nesocotit. [Sil. im-pru-] /<fr. imprudent, lat. imprudens, ~ntis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter imprudent; lipsă de prudență. 2) Faptă sau vorbă imprudentă. /<fr. imprudence, lat. imprudentia (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNT, -Ă adj. (adesea s. și adv.) Lipsit de prudență, nesocotit, neprevăzător, nechibzuit. [Cf. fr. imprudent, it. imprudente, lat. imprudens]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNȚĂ s.f. 1. Lipsă de prudență; neprevedere, nesocotință. 2. Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. [Cf. it. imprudenza, lat. imprudentia]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNT, -Ă adj. (și adv.) lipsit de prudență, riscant. (< fr. imprudent, lat. imprudens) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNȚĂ s. f. 1. lipsă de prudență. 2. faptă, vorbă etc. nesocotită. (< fr. imprudence, lat. imprudentia) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNT adj. 1. nechibzuit, necugetat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Om ~; un act ~.) 2. v. hazardat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

IMPRUDÉNȚĂ s. nechibzuință, necugetare, nepre-vedere, nesăbuință, nesăbuire, nesocotință. (A comis o ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Imprudent ≠ circumspect, precaut, prevăzător, prudent (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

Imprudență ≠ prudență (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

imprudént adj. m. prudent (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

imprudénță s. f., g.-d. art. imprudénței; (fapte) pl. imprudénțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard