IMPRESÍV, -Ă adj. Propriu să facă impresii. [< fr. impressif]. (Sursa: DN )
IMPRESÍV, -Ă adj. capabil să producă impresii; impresionant. (< fr. impressif) (Sursa: MDN )
impresív adj. m., pl. impresívi; f. sg. impresívă, pl. impresíve (Sursa: Ortografic )
IMPRESÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de impresie; propriu impresiei. /<fr. impressif (Sursa: NODEX )
| impresiv adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | impresiv | impresivul | impresivă | impresiva |
| plural | impresivi | impresivii | impresive | impresivele |
| genitiv-dativ | singular | impresiv | impresivului | impresive | impresivei |
| plural | impresivi | impresivilor | impresive | impresivelor |
| vocativ | singular | impresivule | impresivo |
| plural | impresivilor | impresivelor |
