Dex.Ro Mobile
IMPÓZIT, impozite, s. n. Plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetățenii, instituțiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului; dare. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt). (Sursa: DEX '98 )

IMPÓZIT s.n. Plată obligatorie către stat pe care trebuie s-o efectueze cetățenii, organizațiile economice etc. potrivit anumitor norme de impunere, aceste norme, ca și natura și destinația impozitelor, depinzând de orânduirea socială. [Pl. -te, -turi. / < lat. impositus, cf. it. imposta, fr. impôt]. (Sursa: DN )

IMPÓZIT s. n. plată obligatorie către stat, în bani sau în produse, stabilită prin lege; impunere. (< lat. impositum, după fr. impôt) (Sursa: MDN )

IMPÓZIT s. bir. (Sursa: Sinonime )

impózit s. n., pl. impózite (Sursa: Ortografic )

IMPÓZIT ~e n. 1) Plată obligatorie, stabilită prin lege, pe care cetățenii, întreprinderile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului, în conformitate cu anumite norme de impunere; contribuție. 2) Obligație impusă. /<lat. impositum (Sursa: NODEX )

IMPÓZIT (‹ lat. impositum, după fr. impôt) s. n. Formă de prelevare la dispoziția statului, cu titlu obligatoriu, definitiv și nerambursabil, a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice, conform reglementării puterii centrale și organelor administrației locale de stat. Scopul plății i. este procurarea resurselor necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice. Prin perceperea de i. se realizează distribuirea unei părți importante din produsul intern brut. ◊ I. indirect = i. stabilit în mod nominal în sarcina persoanelor fizice și juridice, într-un cuantum și la termene de plată precizate și cunoscute, având ca bază de impozitare veniturile sau averea acestora. Formele de i.d. sunt: i. pe venituri (salariu, venitul liber-profesioniștilor, dividend, profit) și i. pe avere (asupra terenurilor și clădirilor, pe succesiuni, donații și pe vânzarea bunurilor imobiliare, asupra plusului de valoare a bunurilor imobiliare). ◊ I. indirect = i. inclus în prețul de vânzare al unor bunuri materiale și servicii, vărsate la bugetul de stat de agenții economici, dar suportate de consumatori. I.i. îmbracă forma taxelor de consumație pe produs (accize), a taxei pe valoarea adăugată, a veniturilor monopolurilor fiscale, a taxei vamale, a taxelor de timbru și înregistrare. ♦ (În trecut) Bir, dare. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
impozit (pl. impozite)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular impozit impozitul
plural impozite impozitele
genitiv-dativ singular impozit impozitului
plural impozite impozitelor
vocativ singular
plural

impozit (pl. impozituri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular impozit impozitul
plural impozituri impoziturile
genitiv-dativ singular impozit impozitului
plural impozituri impoziturilor
vocativ singular
plural