IMPOSTÚRĂ,imposturi, s. f. Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie. – Din fr. imposture, lat. impostura. (Sursa: DEX '98 )
IMPOSTÚRĂs.f. Înșelătorie, minciună. ♦ Situație în care se află cineva care vrea să înșele buna-credință a altora. [< fr. imposture, it. impostura]. (Sursa: DN )
IMPOSTÚRĂs. f. acțiune, faptă de impostor; înșelătorie. (< fr. imposture, lat. impostura) (Sursa: MDN )
IMPOSTÚRĂ s. escrocherie. (Sursa: Sinonime )
impostúră s. f. postură (Sursa: Ortografic )
IMPOSTÚRĂ ~if. 1) Faptă de impostor; șarlatanie; escrocherie; potlogărie; coțcărie. 2) Situație de impostor. /<fr. imposture, lat. impostura (Sursa: NODEX )