Dex.Ro Mobile
Vezi 35 expresii

IMPÓRT, importuri, s. n. Totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se introduc într-o țară mărfuri produse și cumpărate din alte țări. ◊ Loc. adj. De import = a) care este importat; b) fig. străin de realitățile locale. ♦ (Concr.) Totalitatea mărfurilor importate de o țară. – Din importa1 (derivat regresiv). Cf. germ. Import. (Sursa: DEX '98 )

IMPÓRT s.n. Aducere de mărfuri străine în țară prin cumpărare sau pe cale de schimb. ◊ De import = importat; (fig.) care nu are legătură cu realitățile locale. [Cf. germ. Import]. (Sursa: DN )

IMPÓRT s. n. introducerea de mărfuri străine în țară prin cumpărare sau pe cale de schimb; mărfurile importate. ♦ ~ invizibil = cumpărare de servicii din alte țări (operații de transport, asigurare, credit, licențe, servicii de turism etc.); de ~ = a) importat; b) (fig.) care nu are legătură cu realitățile locale; străin. (< germ. Import) (Sursa: MDN )

impórt s. n., pl. impórturi (Sursa: Ortografic )

IMPORTÁ1, impórt, vb. I. Tranz. A aduce în țara proprie mărfuri străine prin cumpărare sau prin schimb. ♦ Fig. A prelua obiceiuri, mode etc. străine. – Din fr. importer. (Sursa: DEX '98 )

IMPORTÁ2, pers. 3 impórtă, vb. I. Tranz. și intranz. A prezenta importanță, interes pentru cineva. – Din fr. importer. (Sursa: DEX '98 )

A IMPORTÁ1 impórt tranz. 1) (mărfuri) A achiziționa prin import. 2) fig. (obiceiuri, mode străine) A lua și a adopta de la alte popoare; a împrumuta. /<fr. importer (Sursa: NODEX )

A IMPORTÁ2 pers. 3 impórtă intranz. A avea importanță; a prezenta interes (pentru cineva). /<fr. importer (Sursa: NODEX )

IMPÓRT ~uri n. mai ales la sing. 1) Ansamblu de operații privind cumpărarea și introducerea pe teritoriul național a unor mărfuri de proveniență străină. 2) Totalitate a unor astfel de mărfuri. /<germ. Import (Sursa: NODEX )

IMPORTÁ1 vb. I. tr. A face import, a aduce în țară mărfuri prin import. ♦ (Fig.) A introduce obiceiuri, mode etc. străine. [P.i. impórt. / < fr. importer, cf. lat. importare]. (Sursa: DN )

IMPORTÁ2 vb. I. tr., intr. A prezenta importanță, interes pentru cineva. [P.i. 3 -tă. / < fr. importer, it., lat. importare]. (Sursa: DN )

IMPORTÁ1 vb. tr. 1. a face import, a aduce în țară mărfuri prin import. 2. (fig.) a introduce obiceiuri, mode etc. străine. (< fr. importer) (Sursa: MDN )

IMPORTÁ2 vb. tr., intr. a prezenta importanță, interes (pentru cineva). (< fr. importer) (Sursa: MDN )

IMPORTÁ vb. v. conta, interesa. (Sursa: Sinonime )

A importa ≠ a exporta (Sursa: Antonime )

importá (comerț) vb., ind. prez. 1 sg. impórt, 3 sg. și pl. impórtă (Sursa: Ortografic )

importá (a prezenta importanță) vb., ind. prez. 3 sg. impórtă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
import   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular import importul
plural importuri importurile
genitiv-dativ singular import importului
plural importuri importurilor
vocativ singular
plural

importa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) importa importare importat importând singular plural
importă importați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) import (să) import importam importai importasem
a II-a (tu) imporți (să) imporți importai importași importaseși
a III-a (el, ea) importă (să) importe importa importă importase
plural I (noi) importăm (să) importăm importam importarăm importaserăm, importasem*
a II-a (voi) importați (să) importați importați importarăți importaserăți, importaseți*
a III-a (ei, ele) importă (să) importe importau importa importaseră
* Formă nerecomandată