ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ÎMPOPOȚONÁT, -Ă, împopoțonați, -te, adj. Împodobit în mod exagerat și de obicei cu lucruri, cu podoabe de prost gust; înzorzonat, înțoțonat. – V. împopoțona. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ÎMPOPOȚONÁ ~éz tranz. (mai ales persoane) A găti cu prea multe podoabe (de prost gust); a înzestra cu zorzoane; a înzorzona. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ÎMPOPOȚONÁ vb. a (se) înzorzona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ÎMPOPOȚONÁT adj. înzorzonat, (pop.) împoponat, împopoțat, înțoțonat, zorzonat, (reg.) țifrășit. (~ ca o paparudă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

împopoțoná vb., ind. prez. 1 sg. împopoțonéz, 3 sg. și pl. împopoțoneáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard