IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IMPEDIMÉNT s.n. (Liv.) Piedică, obstacol. [< lat. impedimentum, cf. it. impedimento]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IMPEDIMÉNT s. n. piedică, obstacol. ◊ (jur.) impediment legal = obiecție la săvârșirea unui act juridic. (< lat. impedimentum, it. impedimento) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IMPEDIMÉNT s. v. dificultate. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

impedimént s. n., pl. impediménte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

IMPEDIMÉNT ~e n. Factor care împiedică realizarea unui lucru; piedică; obstacol; stavilă; barieră; baraj. /<lat. impedimentum (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard