IMÓBIL1, imobile, s. n. Clădire, casă (mai mare). – Din fr. immeuble (modificat după lat. immobilis). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IMOBÍL2, -Ă, imobili, -e, adj. 1. Care stă în nemișcare; neclintit, fix. 2. Imobiliar. – Din fr. immobile, lat. immobilis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IMÓBIL s.n. Casă, clădire. [Pl. -le. / < lat. immobilis, cf. fr. immeuble]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IMOBÍL, -Ă adj. 1. Nemișcat, neclintit, fix. 2. Care nu se poate mișca, transporta. [Cf. fr. immobile, lat. immobilis]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IMÓBIL1 s. n. casă, clădire. (< lat. immobilis, fr. immeuble) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IMOBÍL2, -Ă adj. nemișcat, neclintit, fix. (< fr. immobile, lat. immobilis) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IMOBÍL adj. 1. v. fix. 2. v. nemișcat. 3. v. rigid. 4. v. încremenit. 5. v. imobiliar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

IMÓBIL s. v. casă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Imobil ≠ mobil (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

imóbil s. n., pl. imóbile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

imobíl adj. m. (jur. și imóbil) mobil (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

IMOBÍL ~ă (~i, ~e) (în opoziție cu mobil) 1) Care nu se mișcă; care nu-și schimbă poziția; nemișcat; fix. 2) (despre bunuri materiale) Care nu poate fi mișcat din loc; de neclintit; imobiliar. /<fr. immobile, lat. immobilis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

IMÓBIL ~e n. 1) Construcție pentru locuit (cu mai multe etaje); clădire; casă. ◊ Carte de ~ registru în care sunt înscriși toți locatarii unei case. 2) Avere care nu poate fi mișcată dintr-un loc în altul. /<fr. immeuble, lat. immobilis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard