IMIGRÁRE, imigrări, s. f. Acțiunea de a imigra și rezultatul ei; imigrație. – V. imigra. (Sursa: DEX '98 )
IMIGRÁRE s.f. Acțiunea de a imigra și rezultatul ei; stabilire într-o țară străină; imigrație. [< imigra]. (Sursa: DN )
IMIGRÁRE s. v. imigrație. (Sursa: Sinonime )
imigráre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. imigrării; pl. imigrări (Sursa: Ortografic )
IMIGRÁ, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. – Din fr. immigrer, lat. immigrare. (Sursa: DEX '98 )
A IMIGRÁ ~éz intranz. A sosi într-o țară străină, pentru a se stabili acolo. [Sil. -mi-gra] /<fr. immigrer, lat. immigrare (Sursa: NODEX )
IMIGRÁ vb. I. intr. A se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. [Cf. fr. immigrer, lat., it. immigrare]. (Sursa: DN )
IMIGRÁ vb. intr. a se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. (< fr. immigrant, lat. immigrare) (Sursa: MDN )
imigrá vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. imigréz, 3 sg. și pl. imigreáză (Sursa: Ortografic )
| imigra verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) imigra | imigrare | imigrat | imigrând | singular | plural |
| imigrează | imigrați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | imigrez | (să) imigrez | imigram | imigrai | imigrasem |
| a II-a (tu) | imigrezi | (să) imigrezi | imigrai | imigrași | imigraseși |
| a III-a (el, ea) | imigrează | (să) imigreze | imigra | imigră | imigrase |
| plural | I (noi) | imigrăm | (să) imigrăm | imigram | imigrarăm | imigraserăm, imigrasem* |
| a II-a (voi) | imigrați | (să) imigrați | imigrați | imigrarăți | imigraserăți, imigraseți* |
| a III-a (ei, ele) | imigrează | (să) imigreze | imigrau | imigrară | imigraseră |
* Formă nerecomandată
| imigrare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | imigrare | imigrarea |
| plural | imigrări | imigrările |
| genitiv-dativ | singular | imigrări | imigrării |
| plural | imigrări | imigrărilor |
| vocativ | singular | imigrare, imigrareo |
| plural | imigrărilor |
