IMBATÁBIL, -Ă, imbatabili, -e, adj. Care nu poate fi întrecut, învins; de neînvins, invincibil. – Din fr. imbattable. (Sursa: DEX '98 )
IMBATÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi bătut; de neînvins. [Cf. fr. imbattable, it. imbattibile]. (Sursa: DN )
IMBATÁBIL, -Ă adj. invincibil. (< fr. imbattable) (Sursa: MDN )
IMBATÁBIL adj. invincibil, nebătut, nebiruit, neînfrânt, neînvins, (înv.) nefrânt. (Un sportiv ~.) (Sursa: Sinonime )
imbatábil adj. m., pl. imbatábili; f. sg. imbatábilă, pl. imbatábile (Sursa: Ortografic )
IMBATÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi bătut, învins; de neînvins; invincibil. /<fr. imbattable (Sursa: NODEX )
| imbatabil adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | imbatabil | imbatabilul | imbatabilă | imbatabila |
| plural | imbatabili | imbatabilii | imbatabile | imbatabilele |
| genitiv-dativ | singular | imbatabil | imbatabilului | imbatabile | imbatabilei |
| plural | imbatabili | imbatabililor | imbatabile | imbatabilelor |
| vocativ | singular | imbatabilule | imbatabilo |
| plural | imbatabililor | imbatabilelor |
