imaculát adj. m., pl. imaculáți; f. sg. imaculátă, pl. imaculáte (Sursa: Ortografic )
IMACULÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre obiecte de culoare albă) Care este de o albeață perfectă; care nu are nici o urmă de atingere; fără nici o pată. 2) fig. (despre persoane) Care este foarte curat sufletește; plin de candoare; fără nici un păcat; cast; pur. /<fr. immaculé, lat. immaculatus (Sursa: NODEX )
IMACULATA CONCEPȚIUNE, dogmă catolică, instituită de papa Pius al IX-lea, prin bula Ineffabilis Deus (1854), care susține că Maria, mama lui Iisus, nu a cunoscut păcatul originar. Sărbătorită pe 8 dec. (Sursa: DE )