ILICÍT, -Ă, iliciți, -te, adj. Interzis de lege, contrar unei legi sau unei norme; p. ext. necinstit. – Din fr. illicite, lat. illicitus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ILICÍT, -Ă adj. Oprit, nepermis de lege; (p. ext.) necinstit. [< lat. illicitus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ILICÍT, -Ă I. adj. interzis de lege; (p. ext.) necinstit. II. s. n. faptă penală, infracțiune, act de conduită contrar legii. (< fr. illicite, lat. illicitus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ILICÍT adj. 1. v. ilegal. 2. ilegal, incorect, necinstit, necorect, nelegal, neonest, (livr.) oneros, (fig.) murdar, necurat. (O afacere ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Ilicit ≠ licit, legal (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

ilicít adj. m. licit (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ILICÍT1 adv. În mod necinstit; pe cale nelegală. /<fr. illícite, lat. illicitus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ILICÍT2 ~tă (~ți, ~te) Care nu este licit; contrar legii; nelicit; nelegal. Vânzare ~tă. /<fr. illícite, lat. illicitus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard