ILATÍV, -Ă, ilativi, -e, adj., s. n. (Franțuzism) Conclusiv. – Din fr. illatif. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ILATÍV, -Ă adj. Care conchide, conclusiv. // s.n. Caz care, în anumite limbi, arată tendința către un loc. [< fr. illatif, lat. illativus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ILATÍV, -Ă adj., s. n. (caz) care, în anumite limbi, exprimă pătrunderea într-un loc; concluziv. (< fr. illatif, lat. illativus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ilatív s. n., adj. m., pl. ilatívi; f. sg. ilatívă, pl. ilatíve (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard