ILARIÁNT, -Ă, ilarianți, -te, adj. 1. Care stârnește râsul (general); hazliu, ilar. 2. (În sintagma) Gaz ilariant = protoxid de azot, folosit ca anestezic general. [Pr.: -ri-ant. – Var.: hilariánt, -ă adj.] – Din fr. hilarant (influențat de ilaritate). Cf. lat. hilarans, -ntis. (Sursa: DEX '98 )
ILARIÁNT, -Ă adj. Care provoacă râsul; hazliu; ilar. [Pron. ri-ant. / cf. fr. hilarant]. (Sursa: DN )
ILARIÁNT, -Ă adj. care provoacă râsul general; hazliu; ilar, ridicol. ♦ gaz ~ = gaz incolor, cu gust dulceag, anestezic general; protoxid de azot. (< fr. hilariant) (Sursa: MDN )
ILARIÁNT adj. v. amuzant, comic, hazliu, nostim, vesel. (Sursa: Sinonime )
Ilariant ≠ lacrimogen (Sursa: Antonime )
ilariánt adj. m. (sil. -ri-ant), pl. ilariánți; f. sg. ilariántă, pl. ilariánte (Sursa: Ortografic )
ILARIÁNT ~tă (~ți, ~te) Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul. [Sil. -ri-ant] /<fr. hilarant, lat. hilarans, ~ntis (Sursa: NODEX )
| ilariant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | ilariant | ilariantul | ilariantă | ilarianta |
| plural | ilarianți | ilarianții | ilariante | ilariantele |
| genitiv-dativ | singular | ilariant | ilariantului | ilariante | ilariantei |
| plural | ilarianți | ilarianților | ilariante | ilariantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |