ILẮU, ilaie, s. n. (Reg.) Nicovală. [Var.: iléu, iléie s. n.] – Din magh. üllő. (Sursa: DEX '98 )
ILĂU s. v. nicovală. (Sursa: Sinonime )
ilắu, iláie, s.n. (reg.) 1. nicovală. 2. numele unui dans țărănesc. (Sursa: DAR )
ilắu (iléie), s. n. – Nicovală. – Var. ileu. Mag. ülő (Cihac, II, 508; Gáldi, Dict., 93). În Mold. (Sursa: DER )
ilău s. n., art. ilăul; pl. iláie (Sursa: Ortografic )
ILẮU iláie n. Bloc de oțel folosit ca suport la forjarea manuală a metalelor; nicovală. /ung. ülö (Sursa: NODEX )
| ilău substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | ilău | ilăul |
| plural | ilaie | ilaiele |
| genitiv-dativ | singular | ilău | ilăului |
| plural | ilaie | ilaielor |
| vocativ | singular | ilăule |
| plural | ilaielor |
